Întrebări Frecvente
Ce ne întreabă oamenii înainte să înceapă: cum se predă o sculă, ce faci fără semnal, cine vede datele și ce rămâne al tău dacă pleci.
O aplicație de telefon pentru oamenii de pe teren și o consolă web pentru birou, amândouă pe aceleași date. Ține evidența sculelor, consumabilelor și mașinilor: cine ce are, unde e, de când și cu ce semnătură a plecat din depozit.
Firme de construcții, instalații sau mentenanță — oriunde pleacă scule din depozit pe mâna cuiva. Merge la fel cu o echipă de cinci oameni și cu una de o sută; ce diferă e planul, nu aplicația.
Cel care dă scula îi scanează eticheta, alege omul care o ia și confirmă. Dacă firma are procesul-verbal activat, semnează amândoi pe același telefon — întâi cel care predă, apoi cel care primește — și iese un PDF cu ambele semnături, atașat la istoricul sculei. Nimeni nu se servește singur: predarea o face un om către alt om, și de asta actul înseamnă ceva mai târziu.
Telefoanele pe care le aveți deja, Android sau iPhone, plus etichete pe echipamente — QR sau coduri de bare Code-128, cum alege firma. Consola de birou se deschide în orice browser, fără nimic de instalat.
Datele stau în Google Cloud, criptate în tranzit (TLS) și în repaus (AES-256). Separarea între firme nu e o filtrare făcută în aplicație, ci o regulă pe server: fiecare cerere e verificată după firma din care face parte contul, așa că datele unei firme nu ajung la alta nici din greșeală.
Lucrezi mai departe. Predările, scanările și inventarierile se salvează pe telefon și urcă singure când prinde semnal. Inclusiv procesul-verbal semnat: PDF-ul stă în coadă pe telefon și se prinde de istoricul sculei când revine rețeaua, chiar dacă între timp ai închis aplicația. Trei lucruri cer conexiune prin natura lor: crearea contului, ștergerea lui și căutarea online după cod de bare.
Șase feluri de articol. Unelte individuale și accesorii — baterii, mandrine — pe care le urmărești separat sau ca parte dintr-un set. Seturi: polizorul cu bateriile și încărcătorul lui, predate ca un singur lucru. Consumabile și materiale de construcție, ținute pe cantitate. Și containere: lada sau dulapul în care stau celelalte, care își duc conținutul cu ele când se mută. Fiecare articol are istoricul și starea lui.
Îți definești locațiile — depozite, magazii de șantier, puncte de lucru — și vehiculele din flotă. Fiecare are unul sau mai mulți responsabili, cu drepturi egale: oricare dintre ei poate trimite active mai departe. Dacă ai nevoie de ceva ce stă în altă parte, ceri, iar responsabilul de acolo aprobă și trimite. Pe act rămâne cine a făcut mișcarea. Câte locații încap depinde de plan.
Rămân ale tale și rămân vizibile. Regulile de pe server opresc doar pornirea unui modul neplătit — cititul, modificarea și exportul rămân deschise, așa că o firmă care coboară de plan își vede în continuare tot inventarul. Iar dacă vrei să pleci de tot, administratorul scoate din Setări o arhivă cu toate datele firmei: câte un fișier CSV pe categorie, care se deschide direct în Excel, plus un JSON pentru importul în alt sistem. Datele nu se țin ostatice.
Nu găsești răspunsul aici?
Scrie-ne